LA ŢARĂ "NU MAI MORI DE URÂT ŞI DE-NTRISTARE..."

Dacă locuieşti la ţară, mulţi te vor invidia, că trăieşti în mijlocul naturii, bucurându-te de frumuseţile şi minunăţiile ei, că inspiri aer curat, că te bucuri de răcoarea cu mireasmă de regina nopţii din timpul nopţilor, după zile lungi, caniculare, în fine, că poţi să mori de plictiseală. Cei mai mulţi se înşeală. La ţară "nu mai mori de urât şi de-ntristare", ci din alte cauze. De pildă, poţi să mori din cauza poluării sonore, pentru că nici la ţară nu mai e cum a fost! Nu mai întâlneşti acea linişte patriarhală, evocată cu nostalgie de clasicii literaturii noastre. Eşti nevoit să suporţi zi de zi, noapte de noapte neobrăzarea unor tineri care ignoră orice regulă a unei convieţuiri civilizate.  Cum se lasă seara, începe nebunia! Pe şoseaua principală a satului, devenit celebru în timpul inundaţiilor din aprilie 2013, când erau gata să se înece Victor Ponta şi Liviu Dragnea ( noroc cu bărcuţa trasă de pompieri),îşi face apariţia o "cohortă" de fete şi băieţi gălăgioşi şi puşi pe distracţii nocturne. Urlă, ţipă unii la alţii, folosind expresii licenţioase. Uneori îşi trec în revistă maşinile de fiţe, înmatriculate în Bulgaria, din care răsună o muzică draconică la "maxim".
"Să te saturi de viaţa şi dulceaţa traiului patriarhal!" Se pare că respectarea liniştii şi ordinii publice,conform art. 2, alin.(28-29) din Legea nr. 61/1991, nu are nicio relevanţă pentru aceştia, care consideră că libertatea lor de exprimare poate să-ţi încalce drepturile tale de cetăţean plătitor de taxe şi impozite. Şi, dacă îndrăzneşti să le atragi atenţia asupra faptului că larma pe care o fac te deranjează, vei primi, în schimb, replici care demonstrează şi lipsa lor de educaţie. Cei plătiţi să-ţi asigure liniştea şi să-ţi apere drepturile, ridică din umeri când le soliciţi ajutorul, spunându-ţi că "nu au ce să le facă!"  De aceea, "lumea-njură pe primar, pe poliţai". Nu se ia nicio măsură! 
Şi astfel, dezamăgit de-aşa "vremi potrivnice", ai vrea să fugi la marginea lumii, sperând la o oază de linişte pe meleaguri civilizate, dar... cine ştie? Poate au pătruns şi acolo tarele societăţii noastre!  Aşa ajungi ca, după multe nopţi de nesomn, să te întrebi precum poetul: "pentru ce să mor aşa?"